Depozitul tău pierde în fața inflației în 2026: de ce randamentul real contează

Banca îți arată o dobândă de 7% pe an și pare o veste bună — banii tăi cresc, cifra din cont urcă. Numai că întrebarea corectă nu e „cât crește suma", ci „cât mai cumperi cu ea la final de an". În 2026, cu inflația trecută de 10%, răspunsul e incomod: aproape orice depozit bancar îți lasă mai puțină putere de cumpărare decât ai pus. Nu pentru că ai ales prost banca, ci pentru că matematica randamentului **real** e alta decât cea din reclamă. Hai să o desfacem în trei pași: impozitul care ți se ia din dobândă, inflația care ți-o mănâncă pe rest și singura categorie care azi pierde cel mai puțin.

Dobânda pe care o vezi nu e dobânda pe care o primești

Prima corecție e fiscală. Dobânda la depozite se impozitează cu 10%, reținut de bancă direct la sursă (Art. 97 din Codul Fiscal). Vestea bună pentru administrare: nu ai nimic de declarat, banca oprește impozitul și îți virează restul. Vestea mai puțin bună: cifra „netă" pe care o vezi în cont e deja după această tăiere.

Un detaliu care contează în 2026: acest impozit a rămas neschimbat. Zvonurile despre creșteri fiscale au atins dividendele — acolo cota a urcat la 16% — dar dobânda la depozite a rămas pe aceeași linie. Deci dacă ai o ofertă cu 7% brut, ceea ce ajunge efectiv la tine e în jur de 6,3% net pe an, după cei 10% opriți la sursă. Ține minte cifra netă — cu ea intrăm în pasul doi.

Randamentul real: scade inflația, apoi privește ce rămâne

Randamentul real e simplu de definit și dureros de citit: dobânda netă minus inflația anuală. Nu contează cât crește suma nominal, ci cât rămâne după ce prețurile din jurul tău au urcat.

Conform INS, rata anuală a inflației (IPC) trecea de 10% la mijlocul lui 2026 — 10,4% în iunie 2026. Pune cifrele față în față: 6,3% net câștigat, peste 10% pierdut prin scumpiri. Rezultatul e un randament real negativ — în jur de patru puncte pe an pierdute din puterea de cumpărare, chiar dacă în cont cifra a crescut.

Și aici e partea pe care puține oferte ți-o spun deschis: la ratele de piață de azi, unde cele mai generoase depozite ajung pe la 7% brut, niciun depozit bancar nu bate inflația. Toate au randament real negativ. Deci întrebarea nu mai e „care depozit bate inflația" — niciunul nu o face acum — ci una mai onestă: cine pierde cel mai puțin?

Titlurile de stat: același brut, mai mult net

Aici apare diferențiatorul real. Titlurile de stat pentru populație — Tezaur și Fidelis — sunt neimpozabile pentru persoana fizică rezidentă: și dobânda, și eventualul câștig sunt scutite (Art. 93 alin. (1) lit. a) din Codul Fiscal). Mai mult, nu intră nici în baza de calcul pentru CASS (Art. 170). Zero impozit pe dobândă, zero contribuție de sănătate.

Ce înseamnă asta concret: la aceeași rată brută, dintr-un titlu de stat primești mai mult net decât dintr-un depozit, pentru că nu ți se opresc cei 10%. O rată brută de 7% la un depozit devine ~6,3% net; aceeași rată brută la un titlu de stat rămâne 7% net. Nu bate nici ea inflația de peste 10% — dar pierde vizibil mai puțin. În cursa în care toată lumea alunecă în urmă, contează exact cât de repede aluneci.

Nu e un verdict universal — titlurile de stat au propriile lor compromisuri: banii sunt blocați pe durata titlului, iar lichiditatea nu e aceeași ca la un depozit desfăcut oricând. Dar dacă întrebarea ta e „unde pierd mai puțin în fața inflației", scutirea de impozit e argumentul care înclină balanța.

FGDB: argumentul care rămâne de partea depozitului

Ca să fim corecți în ambele direcții: depozitul are un atu pe care merită să-l pui în balanță. Sumele din depozitele bancare sunt garantate de FGDB (Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare) până la 100.000 EUR pe deponent și pe bancă. E o plasă de siguranță reală, iar pentru banii pe care vrei să-i poți atinge oricând, un depozit lichid și garantat își are locul lui.

Ideea nu e „depozitul e rău, titlul de stat e bun". E că fiecare instrument răspunde altei întrebări: depozitul îți dă lichiditate și garanție, titlul de stat îți dă un net mai mare prin scutirea de impozit. Randamentul real negativ e realitatea comună a amândurora în 2026 — diferă doar mărimea pierderii.

Ce verifici înainte să semnezi

Trei lucruri, în ordinea în care contează:

1. Cere randamentul net, nu brutul din afiș. Dacă e depozit, scade mental cei 10%. Dacă e titlu de stat, brutul e deja net.
2. Compară-l cu inflația curentă, nu cu zero. Un depozit „cu 6%" nu înseamnă +6% putere de cumpărare — înseamnă minus câteva puncte, atâta timp cât inflația stă peste 10%.
3. Potrivește instrumentul cu nevoia. Bani de urgență → depozit lichid, garantat FGDB. Bani pe care nu-i atingi un an-doi → titlu de stat, unde scutirea de impozit lucrează în favoarea ta.

Cum te ajută Portivo

Comparatorul public Depozite vs inflație (/instrumente/depozite-vs-inflatie) face fix calculul de mai sus, fără să ții tu socoteala: pui rata brută și îți arată rata netă (după cei 10% la depozite) și randamentul real față de inflația curentă, atât pe depozite bancare, cât și pe titluri de stat Tezaur și Fidelis. Ratele afișate sunt verificate manual și poartă data verificării, ca să știi cât de proaspătă e cifra pe care o citești — nu tragem automat oferte în timp real.

E gratuit și nu cere cont. Un lucru pe care ți-l spunem direct: Portivo nu e bancă și nu îți dă recomandări de investiție. Calculatorul îți arată cifrele corect, decizia rămâne a ta.

Informativ, nu consultanță. Cifrele reflectă regulile fiscale pentru anul 2026 (revizuit în iulie 2026) și pot fi modificate prin legislație ulterioară. Rata inflației citată provine din datele INS pentru iunie 2026 și se schimbă lunar. Verifică pe anaf.ro, la bancă sau cu un consultant fiscal înainte de a decide. Portivo nu oferă consultanță fiscală sau de investiții individualizată.