Depozitul tău pierde în fața inflației în 2026: de ce randamentul real contează
La cele mai multe depozite bancare, randamentul real în 2026 e negativ. Cum se calculează după impozitul pe dobândă, de ce titlurile de stat ies mai bine la aceeași rată și ce verifici înainte să pui banii la termen.
*Actualizat pe 7 octombrie 2026, cu inflația INS din august și dobânzile verificate în octombrie.*
Banca îți arată o dobândă de 7% pe an și pare o veste bună: banii tăi cresc, cifra din cont urcă. Numai că întrebarea corectă nu e „cât crește suma", ci „cât mai cumperi cu ea la final de an". În 2026, cu inflația trecută de 10% la mijlocul anului și coborâtă la 6,2% în august, răspunsul rămâne incomod: cele mai multe depozite bancare îți lasă mai puțină putere de cumpărare decât ai pus. Nu pentru că ai ales prost banca, ci pentru că matematica randamentului real e alta decât cea din reclamă. Hai să o desfacem în trei pași: impozitul care ți se ia din dobândă, inflația care ți-o mănâncă pe rest și categoria care iese azi cel mai bine.
Dobânda pe care o vezi nu e dobânda pe care o primești
Prima corecție e fiscală. Dobânda la depozite se impozitează cu 10%, reținut de bancă direct la sursă (Art. 97 din Codul Fiscal). Vestea bună pentru administrare: nu ai nimic de declarat, banca oprește impozitul și îți virează restul. Vestea mai puțin bună: cifra „netă" pe care o vezi în cont e deja după această tăiere.
Un detaliu care contează în 2026: acest impozit a rămas neschimbat. Zvonurile despre creșteri fiscale au atins dividendele (acolo cota a urcat la 16%), dar dobânda la depozite a rămas pe aceeași linie. Deci dacă ai o ofertă cu 7% brut, ceea ce ajunge efectiv la tine e în jur de 6,3% net pe an, după cei 10% opriți la sursă. Ține minte cifra netă: cu ea intrăm în pasul doi.
Randamentul real: scade inflația, apoi privește ce rămâne
Randamentul real e simplu de definit și dureros de citit: dobânda netă minus inflația anuală. Nu contează cât crește suma nominal, ci cât rămâne după ce prețurile din jurul tău au urcat.
Conform INS, rata anuală a inflației (IPC) a trecut de 10% la mijlocul lui 2026 (10,4% în iunie), apoi a coborât: 8,2% în iulie și 6,2% în august. Pune cifrele față în față pentru oferta de 7% brut: 6,3% net câștigat, 6,2% pierdut prin scumpiri. Rămâne aproape zero, adică puterea ta de cumpărare abia se ține. Iar la un depozit obișnuit, de 5% brut, adică 4,5% net, randamentul real e negativ: aproape două puncte pe an pierdute, chiar dacă în cont cifra a crescut.
Și aici e partea pe care puține oferte ți-o spun deschis: la ratele verificate în octombrie 2026, doar 3 din 45 de dobânzi standard din comparatorul nostru bat inflația după impozit, toate la aceeași bancă, pe 6 luni sau mai mult, și la limită: cea mai mare, 7,50% brut pe 24 de luni, o depășește cu 0,55 puncte. Toate celelalte au randament real negativ. Deci întrebarea „care depozit bate inflația" are azi un răspuns scurt, iar cea utilă rămâne alta: cât pierzi sau câștigi, concret, pe banii tăi?
Titlurile de stat: același brut, mai mult net
Aici apare diferențiatorul real. Titlurile de stat pentru populație, Tezaur și Fidelis, sunt neimpozabile pentru persoana fizică rezidentă: și dobânda, și eventualul câștig sunt scutite (Art. 93 alin. (1) lit. a) din Codul Fiscal). Mai mult, nu intră nici în baza de calcul pentru CASS (Art. 170). Zero impozit pe dobândă, zero contribuție de sănătate.
Ce înseamnă asta concret: la aceeași rată brută, dintr-un titlu de stat primești mai mult net decât dintr-un depozit, pentru că nu ți se opresc cei 10%. O rată brută de 7% la un depozit devine ~6,3% net; aceeași rată brută la un titlu de stat rămâne 7% net. Cu inflația de 6,2% din august, diferența asta decide: titlurile Tezaur din emisiunea octombrie-noiembrie 2026 (6,50%, 7,00% și 7,50%, pe 1, 3 și 5 ani, cu subscrierea deschisă până pe 6 noiembrie la Trezorerie) bat inflația, iar un depozit cu aceeași rată brută aduce cu 0,65 până la 0,75 puncte mai puțin: la 6,50% brut rămâne sub ea, la 7,00% abia o depășește. Dacă inflația urcă din nou, aceeași diferență decide cine pierde mai puțin.
Nu e un verdict universal. Titlurile de stat au propriile lor compromisuri: banii sunt blocați pe durata titlului, iar lichiditatea nu e aceeași ca la un depozit desfăcut oricând. Dar dacă întrebarea ta e „unde îmi păstrez mai bine puterea de cumpărare", scutirea de impozit e argumentul care înclină balanța.
Garanția: argumentul care rămâne de partea depozitului
Ca să fim corecți în ambele direcții: depozitul are un atu pe care merită să-l pui în balanță. Sumele din depozitele bancare sunt garantate până la 100.000 EUR pe deponent și pe bancă: de FGDB (Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare) la băncile românești, de fondul din țara de origine la sucursalele băncilor străine. E o plasă de siguranță reală, iar pentru banii pe care vrei să-i poți atinge oricând, un depozit lichid și garantat își are locul lui.
Ideea nu e „depozitul e rău, titlul de stat e bun". E că fiecare instrument răspunde altei întrebări: depozitul îți dă lichiditate și garanție, titlul de stat îți dă un net mai mare prin scutirea de impozit. Inflația a trecut de 10% vara și a coborât la 6,2% în august: la oricare dintre niveluri, aceeași rată brută lasă mai mult net într-un titlu de stat.
Ce verifici înainte să semnezi
Trei lucruri, în ordinea în care contează:
- Cere randamentul net, nu brutul din afiș. Dacă e depozit, scade mental cei 10%. Dacă e titlu de stat, brutul e deja net.
- Compară-l cu inflația curentă, nu cu zero. Un depozit „cu 6%" nu înseamnă +6% putere de cumpărare, ci 5,4% net minus inflația: la 6,2% (august 2026), aproape un punct pe an pierdut.
- Potrivește instrumentul cu nevoia. Bani de urgență → depozit lichid, garantat. Bani pe care nu-i atingi un an-doi → titlu de stat, unde scutirea de impozit lucrează în favoarea ta.
Cum te ajută Portivo
Comparatorul public Depozite vs inflație (/instrumente/depozite-vs-inflatie) face fix calculul de mai sus, fără să ții tu socoteala: alegi termenul și suma, iar el îți arată rata netă (după cei 10% la depozite) și randamentul real față de inflația curentă pentru fiecare opțiune din tabel: depozite bancare și titlurile de stat Tezaur cu subscrierea deschisă. Ratele afișate sunt verificate manual și poartă data verificării, ca să știi cât de proaspătă e cifra pe care o citești. Nu tragem automat oferte în timp real.
E gratuit și nu cere cont. Un lucru pe care ți-l spunem direct: Portivo nu e bancă și nu îți dă recomandări de investiție. Calculatorul îți arată cifrele corect, decizia rămâne a ta.
Informativ, nu consultanță. Cifrele reflectă regulile fiscale pentru anul 2026 (revizuit în octombrie 2026) și pot fi modificate prin legislație ulterioară. Rata inflației citată provine din datele INS pentru august 2026 (comunicat din 11 septembrie 2026) și se schimbă lunar. Verifică pe anaf.ro, la bancă sau cu un consultant fiscal înainte de a decide. Portivo nu oferă consultanță fiscală sau de investiții individualizată.